Glutationul, numit "proteina vietii", este o polipeptida bioactiva cu functie de coenzima si care actioneaza ca un antioxidant, avand un rol important in buna functionare a proteinelor, hemoglobinei sau a lipidelor de la nivelul membranelor celulare.
Cunoscuta de aproape 100 de ani, glutationul a ajuns in atentia comunitatii medicale din intreaga lume abia recent, cand s-a constatat ca nivelul scazut de glutation predispune organismul la afectiuni cronice severe precum cele hepatice sau diabet.
In ultimii ani au fost publicate peste 30.000 de lucrari medicale cu privire la efectele extraordinare ale glutationului in incetinerea procesului de imbatranire, detoxifierea ficatului si imbunatatirea functiilor acestuia, in cresterea imunitatii si in terapiile complementare antitumorale.
Profundul interes manifestat de dr. Tim Guilford (specialist in medicina functionala si homeopatie) fata de nutritie, detoxifiere si stresul oxidativ l-a facut sa descopere rolul important pe care glutationul il are in fiziologia umana, numindu-l Antioxidantul Suprem al corpului. Spre deosebire de alti antioxidanti, glutationul este intracelular. Acest lucru inseamna ca el se afla "in interiorul celulelor", conferindu-i unica abilitate de a maximiza activitatea tuturor celorlalti antioxidanti.
Fără activitatea antioxidanților, organismul nostru ar intra în scurt timp în colaps din cauza proceselor intensive de oxidare, a lipsei apărării în fața bacteriilor, virusurilor și a proliferării celulelor tumorale, iar ficatul s-ar bloca în urma acumulării de substanțe toxice. Antioxidanții sunt așadar vitali pentru sănătatea întregului organism, iar glutationul este antioxidantul pe baza cărora funcționează toate celelalte substanțe cu acțiune antioxidantă.
Cercetătorii au identificat asocierea dintre niveluri scăzute ale glutationului și îmbătrânirea, respectiv declanșarea și progresia multor afecțiuni. Astfel, un nivel crescut de glutation este un factor decisiv in ceea ce priveste longevitatea si starea de sanatate.
Indicatii terapeutice
- antitumoral: stopeaza cresterea tumorilor (antimutagenic si anticarcinogenic)
- antioxidant: este unul dintre cei mai puternici si importanti antioxidanti intracelulari ai organismului
- creste eficienta vitaminelor C, E si a coenzimei Q10
- imunomodulator: regleaza echilibrul intre imunitatea celulara si umorala; stimuleaza secretia de gamma-interferon, interleukina IL-2, limfocitele T citotoxice, NK (natural ucigase), activeaza macrofagele
- benefic in afectiuni oculare (degenerescenta maculara, cataracta)
- puternic antiviral (HIV, virusul Epstein Barr, hepatic B, C)
- cel mai puternic detoxifiant hepatic (neutralizeaza toxinele din ficat si le transforma in compusi hidrosolubili pe care ii elimina prin bila si urina)
- adjuvant in tratamentele pancreatitelor (si cele alcoolice)
- reduce dependenta de droguri si alcool
- detoxifiant: reduce absorbtia si elimina metalele grele (mercur, plumb, cadmiu, cupru in boala Wilson), fum de tigara, aspirina, alcool, pesticide, fungicide, coloranti alimentari, detergenti, supradoze medicamentoase, grasimi vegetale hidrogenate, s.a.); actioneaza si la nivel cerebral datorita capacitatii de a traversa bariera hematomeningiana
- protector cardiovascular (scade nivelul de colesterol, impiedica peroxidarea lipidica, antiaterogen)
- protector pulmonar (astm, bronsite cronice, emfizem, fibroza chistica)
- stabilizeaza si mentine glicemia in diabetul non-insulinodependent, asigura protectie fata de afectiunile conexe diabetului (renale, cardiovasculare)
- protejeaza sistemul digestiv (boala Crohn, ulcere provocate de infectia cu Helicobacter pylori, gastrita, colita)
- protejeaza impotriva leziunilor si emboliilor cerebrale
- reduce infertilitatea masculina
- reduce efectele negative ale chimio si radioterapiei
- dermatoprotector (psoriazis)
- protejeaza impotriva radiatiilor ultraviolete.
Recomandat ca adjuvant in:
- terapiile complementare antitumorale, chimio si radioterapie, expunere la radiatii ionizante, explorari radiologice, radiaţii ultraviolete (reduce efectele toxice hepatice, renale, neurologice)
- hepatita virala B, C, alcoolica, ciroza, steatoza si necroza hepatica
- infectii cu virusul Herpes simplex 1, HIV, Epstein Barr, Helicobacter pylori, infectii fungice, enterocolita, pancreatita
- astm, bronsita cronica, emfizem, fibroza chistica, mucoviscidoza pulmonara
- alergii, dermatite de contact, eczeme, sclerodermie, lupus sistemic eritematos
- diabet non-insulinodependent si afectiunile conexe diabetului
- afectiuni neurodegenerative: boala Parkinson, maladia Alzheimer, SLA, scleroza multipla, autism, fibromialgie, deficit de atentie si hiperactivitate, schizofrenie, dischinezie tardiva, leziuni si embolii cerebrale
- ateroscleroza, boli cardiovasculare, sindromul de ischemie-reperfuzie;
- degenerescenta maculara, cataracta
- oboseala cronica, stare generala proasta, care se manifesta prin tulburarea functiilor organismului, scadere marcanta in greutate, etc.
Cum obtinem glutation?
Organismul uman produce si stocheaza glutation atata timp cat ii sunt furnizati nutrientii esentiali pentru sinteza. Acesta este sintetizat in ficat din aminoacizii cisteina, glutamina si glicina. Astfel, ficatul este cel mai mare depozit de glutation, dar se mai gaseste in splina, rinichi si pancreas, unde ajuta la descompunerea produsilor de sinteza ai metabolismului si la neutralizarea toxinelor, sustinand functionarea normala a ficatului. Nivelul celular al glutationului este stimulat de acidul alfa lipoic, glutamina, colostru, seleniu si vitaminele C, B6 si B2.
Glutationul se gaseste in majoritatea fructelor si legumelor proaspete, dar in special in: verdeturi, mazare, ceapa, usturoi, spanac, broccoli, conopida, varza, sparanghel, rosii, avocado, nuci, mere, pere, grepfruit, piersici, turmeric.
Asadar recomandarea este ca fiecare masa sa cuprinda pe langa alimentele gatite si alimente in stare cruda, cat mai proaspete. De asemenea, fara seleniu corpul nu poate produce glutation.
Deasemenea, exista suplimente alimentare care contin glutation, dar nu se administreaza copiilor mici, femeilor insarcinate sau care doresc sa ramana insarcinate, precum si celor care alapteaza.
Alti factori care reduc nivelul de glutation in corp sunt stresul, medicamentele de sinteza, alimentatia deficitara in nutrienti, poluarea, infectiile repetate si radiatiile.
Un nivel scăzut de glutation afecteaza sănătatea
Alzheimer - La aceştia s-a constatat un nivel ridicat de TBARS (acid thiobarbituric, indicator al activităţii oxidative), care se asociază cu un grad ridicat de oxidare a glutationului din hematii. Astfel, nivelul scăzut al glutationului a fost asociat statistic cu involuția statusului cognitiv al pacienţilor.
Autism - Unele studii recente au indicat asocierea dintre această afecţiune şi un nivel ridicat al stresului oxidativ, precum şi o scădere a nivelului diferitor antioxidanţi, în mod special a glutationului. Totodata aportul de glutation elimina mercurul din corp care, se stie ca, este cauza aparitiei autismului.
Astm - Cercetări realizate pe copii astmatici au identificat o corelație inversă între nivelul glutationului și severitatea crizelor de astm. Cele mai scăzute niveluri au fost identificate în timpul crizelor astmatice acute.
În patogeneza diabetului, a colestazei hepatice, endotoxemiei şi în unele forme de cancer.
Boala Crohn.
Oboseala cronică - Un studiu realizat în Canada (1998) a lansat ipoteza că la persoanele cu oboseală cronică, nivelul scăzut de glutation din organism provoacă o competiție pentru resursele de glutation între sistemul imunitar și musculatura scheletică. Ambele sisteme au nevoie de acest antioxidant pentru a funcționa optim. Întrucât sistemul imunitar are un caracter vital, sistemul muscular scheletic primește cele mai puține rezerve de glutation, acest lucru fiind una din cauzele oboselii fizice resimțite.
Afecţiuni cardiovasculare - Un nivel scăzut al glutationului a început să fie considerat un indicator al unui risc mărit de complicaţii cardiovasculare cu potenţial letal.
Ciroză hepatică - S-a constatat că pacienții cu ciroză au niveluri scăzute ale cisteinei, glutationului și albuminei.
HIV - Glutationul este esențial pentru funcționarea tuturor celulelor din organism și joacă un rol important în protejarea acestora. Un studiu realizat la Stanford University Medical School (S.U.A., 1997) a demonstrat faptul că nivelul scăzut de glutation a reprezentat un factor de pronostic pentru rata supraviețuirii la pacienții cu HIV care nu erau diferențiați prin alte caracteristici. Deficiența de glutation a fost asociată așadar cu o progresie mai rapidă a HIV.
Niciun comentariu :
Impresii, Intrebari, Experiente ...